Toată pericopa Vaiakhel pe care o vom citi în acest Șabat este dedicată detaliilor de construcție ale Tabernacolului (Mișkan). Fiecare structură și fiecare obiect de cult sunt descrise cu lux de amănunte, cu detalii legate de materialele din care erau făcute, de modul de construcție și asamblare, funcționalitate etc. Trei capitole și jumătate, de la începutul capitolului 35 și până la mijlocul capitolului 38 al Cărții Exodului, pericopa ne vorbește, verset după verset, despre această structură unică, Tabernacolul, pe care evreii au construit-o în deșert. (Descrierea și socotelile Tabernacolului continuă apoi în pericopa următoare, Pekudei.)
Doar două versete fac excepție de la această regulă. În debutul pericopei, chiar înainte de aceste detalii, Tora inserează un alt subiect, și anume respectarea Șabatului:
Șase zile să se facă muncă, dar în ziua a șaptea să aveți o [zi] sfântă, o odihnă deplină pentru DOMNUL; oricine face în ea vreo muncă va fi omorât. Să nu aprindeți foc în niciunul din sălașurile voastre în ziua de Șabat. – Exodul 35:2-3
Zeci de cărți au fost scrise în decursul istoriei pe baza acestor versete: pagini și pagini de Talmud, discuții rabinice, analize ale detaliilor legate de respectarea Șabatului, response rabinice, cărți de halaha (lege mozaică) sau filosofie, exegeze, comentarii și multe altele.
Să discutăm pe scurt, pe rând, aceste versete și subiectele pe care le abordează…
Când este exact Șabat în calendarul iudaic?
Șabatul este a șaptea zi a săptămânii, care urmează după cele șase zile de lucru. Șabatul începe la apusul soarelui vineri seara și se încheie la ivirea stelelor sâmbătă noapte. Orele exacte de începere și încheiere a Șabatului variază în funcție de anotimp. Acestui interval îi sunt adăugate câteva minute înainte și după, urmând principiul de a ”adăuga dinspre profan către sacru”.
(Ca fapt divers – deși adesea nici nu mă obosesc măcar să comentez tot felul de aiureli care apar pe diverse medii sociale sau pe site-uri care de care mai dubioase – Șabatul nu are absolut nicio legătură cu calendarul lunar. Însăși ideea de ”Șabat lunar” pe care o vehiculează unii, și care pornește de la o stranie și absurdă interpretare a versetelor biblice, este complet falsă și fără niciun suport în textul biblic, în tradiția iudaică sau în legea mozaică.)
Șabatul există de când a fost creată lumea. În Geneza 2, Tora ne vorbește despre Șabat ca fiind ziua în care Dumnezeu S-a oprit, S-a abținut de la activitatea Sa creatoare și a binecuvântat acea zi de ”odihnă”. Mai târziu, în Exodul 16, Șabatul este reconfirmat ca fiind cea de-a șaptea zi a săptămânii, atunci când mana cerească nu cădea deloc, evreii fiind nevoiți să se mulțumească cu porția dublă de mană care căzuse în ziua precedentă.
Cine are porunca de a ține Șabatul?
Șabatul este un semn și decret divin pentru evrei. Textul biblic precizează clar acest lucru, în Exodul 31:16-17: ”Și să păzească copiii lui Israel Șabatul, înfăptuind Șabatul, peste generațiile lor, legământ veșnic. Între Mine și copiii lui Israel el este un semn veșnic că în șase zile a făcut DOMNUL cerurile și pământul și în a șaptea zi S-a odihnit și S-a revigorat.»”
Conform iudaismului și legii mozaice, Șabatul este așadar o poruncă adresată de Creator strict poporului evreu, un semn între El și copiii lui Israel. Neevreii nu au obligația de a ține Șabatul.
Mai mult, conform Talmudului (Sanhedrin 58b) și multor autorități halahice, neevreii au chiar o interdicție de a respecta Șabatul complet, adică respectându-i toate interdicțiile. Această ultimă idee își are originea tot în textul Torei, în Geneza 8:22, unde scrie: ”Atât cât vor mai fi toate zilele pământului, semănatul și culesul, frigul și căldura, vara și iarna, ziua și noaptea nu vor înceta”. În Exodul 34:21, Tora leagă direct muncile agricole (ex: semănat, cules, arat, secerat) de respectarea Șabatului, spunând astfel: ”Șase zile să muncești, iar în ziua a șaptea să te odihnești, [și] din arat și din secerat să te odihnești.” Având în vedere că Tora indică în Geneza – în contextul discursului divin către Noe și urmașii lui (legile noahice) – că muncile agricole trebuie să continue și de faptul că evreilor le este interzis explicit, în Exodul, să facă acele munci de Șabat, legea mozaică concluzionează două lucruri: că evreii trebuie să respecte Șabatul, iar neevreii nu au voie să-l respecte.
Ce nu este permis de Șabat?
Tora interzice de Șabat să facem melaha, un cuvânt ebraic fără corespondent perfect în limba română, dar adesea tradus prin ”muncă”. Termenul ebraic este însă infinit mai nuanțat decât cel românesc.
De altfel, textul biblic folosește două cuvinte distincte pentru noțiunea de ”muncă” și fiecare are semnificațiile sale aparte. Există așadar עבודה (avoda), munca propriu-zisă (deși termenul ebraic biblic se referă și la serviciul divin, slujirea lui Dumnezeu în Tabernacol sau Templu). Și există totodată מלאכה (melaha), pe care Tora îl folosește pentru Șabat, și care desemnează o activitate aparte cu un scop bine definit.
În contextul legilor Șabatului, melaha desemnează de fapt 39 de categorii de activități care au fost făcute pentru construirea Tabernacolului (a se vedea Exodul 31:13 sau pericopa acestei săptămâni). Aceste activități interzise includ toate muncile agricole, construitul, distrugerea unei construcții, scrisul, ruperea obiectelor, muncile legate de prelucrarea materiilor prime (piele, lână etc.), vopsitul, țesutul, legarea și dezlegarea nodurilor, uciderea animalelor, căratul obiectelor pe domeniul public și altele.
În plus față de aceste legi, iudaismul conține și numeroase legi de natură rabinică (derabanan), al căror scop principal este acela de a preveni încălcarea legilor Torei și a asigura instaurarea unei atmosfere speciale, specifică Șabatului. Există și toladot pentru cele 39 de melahot, respectiv reguli derivate ale legilor biblice, care sunt interzise și ele.
După cum am spus și mai sus, volume întregi au fost scrise pe aceste subiecte și prezentarea lor exhaustivă nu este nicicum posibilă în aceste câteva rânduri…
Ce include interdicția de a aprinde foc?
În pericopa noastră, doar una din aceste activități interzise de Șabat apare explicit: aprinderea focului. (Cea de-a doua activitate care apare explicit în textul biblic se găsește în episodul cu evreul care aduna lemne de Șabat – v. Numeri 15:32-36, deși nu este pe deplin clar din textul biblic care din melahot fusese încălcată în acel episod.)
Conform legii mozaice, porunca biblică interzice aprinderea unui foc (prin orice mijloace: chibrit, brichetă, lupă, folosind electricitatea sau un procedeu chimic etc.), precum și mărirea unei flăcări, ațâțarea sau prelungirea timpului cât arde un foc. Este interzisă și aprinderea unui alt foc de la o flacără preexistentă, deși acest lucru este permis de sărbători atunci când ele nu cad de Șabat. Nu este permis nici fumatul, adăugarea de combustibil la un foc și orice alte activități similare. (Apropo, și stingerea unui foc este interzisă, dar aceasta este o melaha separată.)
În zilele noastre, multe alte activități care implică focul – sau electricitatea, care este considerată foc – sunt interzise și ele. Spre exemplu, condusul unei mașini implică foc deoarece orice motor cu combustie funcționează exact pe principiul unei scântei care declanșează o ardere. Încălzirea apei când acționăm robinetul de apă caldă este și ea o activitate interzisă. Gătitul (pe o plită, pe un grătar, într-un cuptor sau la aragaz etc.) este și el interzis. Aprinderea luminii intră în aceeași categorie activităților interzise, alături de folosirea aparatelor electrocasnice.
Este important de notat că toate acestea nu înseamnă nicidecum că evreii petrec Șabatul în întuneric și în frig. Lumina electrică poate fi lăsată aprinsă pe perioada Șabatului, aprindem chiar lumânări vineri seara înainte de începerea Șabatului pentru a crea o atmosferă de lumină și căldură în casă. Focul sau încălzirea electrică (sau aerul condiționat) sunt lăsată și ele în funcțiune pe toată durata Șabatului, chiar și pe timer (deși aparatele și timerele nu pot fi ajustate) etc. O mâncare specială numită cholent este pregătită în tradiția așkenază, lăsată să se gătească încet în cuptor sau sobă, fără intervenție umană, de vineri seara până sâmbătă la prânz. De ce toate acestea? Pentru că deși avem interdicția de a face melaha de Șabat, putem beneficia de pe urma unei melaha care este făcută de un obiect sau sistem pe care îl avem la dispoziție și care este configurat sau pornit înainte de Șabat.
Care este pedeapsa pentru încălcarea Șabatului?
Versetul din pericopa noastră indică și pedeapsa pentru încălcarea Șabatului: moartea. În antichitate, cineva care încălca Șabatul în mod voit (adică nu din greșeală, necunoaștere sau neglijență), în prezența a doi martori, după ce fusese avertizat în prealabil de către aceștia că fapta pe care urma să o facă era strict interzisă și îl făcea pasibil de pedeapsa capitală – devenea într-adevăr pasibil să fie executat.
Într-un astfel de caz, omul era adus în fața Sanhedrinului (Tribunalul Suprem din Ierusalim), iar cazul era judecat amănunțit. Toate dovezile disponibile erau folosite în folosul achitării și nu spre condamnare. Dacă însă se dovedea că fapta fusese comisă cu bună știință și intenție, după un avertisment valabil, în deplină cunoștință de cauză, tribunalul putea decide – cu o majoritate de minim 2 voturi – condamnarea.
În zilele noastre (de fapt, de la distrugerea Templului și încetarea funcționării Sanhedrinului în urmă cu aproape 2000 de ani), pedeapsa capitală nu mai este aplicată. Evreii care încalcă Șabatul sunt supuși doar pedepsei divine, pe care Dumnezeu o dă după judecata și mila Sa.
* * *
Mă voi opri aici, deși sunt conștient că abia am deschis discuția pe marginea acestui subiect. Ce trebuie reținut este că legile legate de Șabat, ca și multe din celelalte legi din Tora sau din iudaism, sunt complexe și numeroase. Cu credință și devotament însă, din generație în generație, evreii continuă să respecte aceste legi ale Șabatului, pe care Creatorul ni le-a dat ca o binecuvântare săptămânală pentru poporul lui Israel.
Sper ca acest articol să vă fi ”deschis gustul” pentru învățare, iar dacă există întrebări pertinente, răspund cu plăcere în comentariile de pe site-ul DvarTora sau pe Facebook.
Șabat Șalom!
Opinii recente